Locul meu preferat din România

09Sep10

Sighişoara aşa cum o ştiu eu

sursă foto

Am primit o leapşa de la Tomata cu scufiţă pe care o onorez cu dulci amintiri şi puţină melancolie.

Sighişoara va rămâne întotdeauna un loc special în sufletul meu. Şi nu pentru festival sau pentru că are cetatea medievală. Pe mine mă leagă o copilărie şi multe amintiri… Mă leagă prietenii, multe experienţe şi începutul adolescenţei. Ma leagă vacanţele la bunici şi prima pereche de cercei…(de la care am tras o infecţie la urechi…)

Îmi aduc aminte cum mă duceam cu Buni Pia să cumpărăm lapte, pe cartelă, şi ştiam că o să ne ia cel putin două ore să ajungem până la magazinul de la colţ deoarece bunica se întâlnea tot la zece metri cu câte o prietenă cu care se oprea la poveşti… Grădiniţa care era la câţiva metri de casă, şi cutia verde de metal cu floricele în care îmi punea buni mult prea multă mâncare, astfel că nu mai prindeam nicio jucărie disponibilă (trebuia să termini toată mâncarea ca să te poţi juca ) 🙂

Îmi aduc aminte plimbările sfârşitului de vară prin Lunca Poştei, povestea pisicii albe care căzuse în var şi Vila lu’ tanti Elvira în care aveam voie să ne jucăm (îmi închipuiam că e un castel şi că eu locuiesc acolo) în timp ce ele stăteau la cafea în curte.

Îmi amintesc ursuleţii Haribo primiţi din Germania, fântâna cu apă din curtea vecinei şi pe Astrid şi Doris, săsoaicele cu care ne jucam în copilărie. Îmi amintesc colecţia de farfurii a Luminiţei şi prima dată când am pus mâna pe un aparat de pirogravură… Să vezi atunci cum arăta Dracula…

Mi-am petrecut multe veri în casa de la Sighişoara, cotrobăind prin dulapul bunicii după blănuri şi rochii de seară şi încercându-i pantofii de Guban care îmi erau mai mari cu 4 numere. Tata Olaru – bunicul – era cel mai bun croitor din Sighişoara şi ţin minte cum mă certam cu el (adolescentă fiind), să-mi facă fusta mai scurtă şi pantalonii mai strâmţi. Câştigam întodeauna cu preţul unui pupic şi a unei îmbrăţişări.

Îmi aduc aminte de primul festival medieval de la Sighişoara, de rochia de hangiţă împrumutată de la Casa Municipală de Cultură din Cluj, de prietena mea dragă Violeta (cu care am atâtea amintiri de nu încap în postul ăsta) şi de gaşca de Buzdiguarzi (erau bodiguarzi cu buzdugane) care ne însoţeau peste tot.

Există locuri minunate în România, locuri pe care nu le-am descoperit încă, dar cred ca mai mult decât un peisaj sau un oraş frumos, ceea ce rămane sunt oamenii şi experienţele care te leagă de acel loc.

Acum, mi-e dor de Sighişoara…


Şi pentru că e o leapşa, o dau mai departe: lorand, dragos mone şi radu neag – hai că ştiu eu ca sunteţi mai umblaţi 🙂

Anunțuri


5 Responses to “Locul meu preferat din România”

  1. Oh, asta-i chiar foarte dragut. 🙂 Ma bucur ca ti-am dat leapsa
    Acum imi doresc si mai mult sa vad Sighisoara, desi tot cu ochi de turist o sa o vad, nu cu un ochi familiar. 🙂

    • 2 thezaineasca

      Imi pare bine ca am primit leapsa asta, mi-a facut placere sa scriu si sa-mi aduc aminte de Sighi (eu asa o alint) 🙂 Trebuie sa mergi sa o vezi, sigur o sa-ti placa.

  2. vai, ce mi-ai facut tu mie, oana, tu cu leapsa ta! m-ai facut sa plang! fiecare dintre noi avem amintiri atat de frumoase legate de orasul in care am copilarit…desi unele orase sunt chiar nashpa, daca stau bine sa ma gandesc…hmm, mda, al meu chiar e, dar, mnoah, il iubesc si e locul unde m-a crescut maitza mea draga…Mi-e asa de dor de ea, ca abia cand citesc lucruri asa frumoasa imi aduc aminte sa-i plang lipsa. Suna ciudat, dar prietenii stiu de ce. Asa ca multumesc pentru postul asta!

  3. 4 molaru

    Chiar mi-au dat lacrimile. Nimic nu poate fi mai frumos, pentru un sighisorean, decat un remeber … sighisorean. O mica picanterie: vila Elvirei este cunoscuta in comunitate drept „vila lui Maurer” – Ion Gheorghe Maurer, prim-ministru al Romaniei in perioada 1961-1974. Vila i-a fost atribuita de PCR, dar Maurer nu a locuit in ea si, ca atare, a fost folosita drept casa de protocol pentru activistii PCR care poposeau la Sighisoara. Elvira a fost administratoarea vilei pana la pensionare.

  4. ce frumos! Weekendul trecut am fost. Am prins si Festivalul Fanfarelor. Un vin bun, o seara racoroasa si o plimbare prin cetate.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: